Ițic era angajatul unui Șeic. După un accident, Șeicul necesita transfuzie urgentă, iar singurul care avea aceeași grupă de sânge cu el era Ițic. Speriat, Ițic se duce la rabin și-l întreabă ce să facă.
– Fiule, dă-i sânge, e și el om ca și noi, faci o faptă bună, salvezi o viață…
Își revine Șeicul și-l umple pe Ițic de bogății, mașini, femei…
Se repetă întâmplarea, iar se duce Ițic la Rabi, același răspuns, dă iar sânge și, când se vindecă, Șeicul îi trimite cadou un buchet de flori și o sticlă cu vin. Se miră Itic, dar asta este!
Se repetă și a treia oară întâmplarea! Dar… Șeicul îi trimise o… scrisoare de mulțumire!
Ițic, confuz, se duce la rabin:
– Păi bine măi Rabi, prima oară averi, apoi o sticlă cu vin…. mă rog, da’ acu’ pur și simplu o felicitare? Doar i-am salvat viața, a treia oară, nu?!
– Vezi, măi Ițic, măi, a început să aibă sângele nostru!
