Trecu iarna și se trezi ursul din hibernare cu un mare chef de… f*tai…
Prinse o viezuroaică și se puse pe treabă. Apoi, o luă la pas prin padure și agăță o veveriță. O rezolvă și p-asta…
După câteva minute, se-ntâlni cu cumătra vulpe și-l cuprinseră aceleași gînduri…
Trecură la treabă și, după un timp, vulpea îi zise:
– Bă, ursule, știi că noi suntem prieteni vechi, așa că îți zic sincer: o ai moale și pufoasă!
Ăsta, fâstâcit, se uită în jos și exclamă:
– Aoleu, uitai să scot veverița!
