Gardul
O pereche de pensionari erau la restaurantul unde avusese loc prima lor întâlnire:
– Îți mai aduci aminte, cum ne-am cunoscut noi, acum 50 de ani? Seara am ieșit din restaurant fericiți și am luat-o pe straduța aia întunecoasă și…
– Bineînțeles că-mi aduc aminte, zise bătrâna chicotind.
– În amintirea vremurilor trecute, hai să mai încercăm odată, să repetăm figura aia care-ți placea ție!
Plătiră nota și se îndreptară sprinteni spre straduța întunecoasă… O pereche de tineri, de la o masă vecină, auziră conversația și se hotărâră să-i urmarească… Ieșiră după cei doi bunici… Ajunși lângă un gard de plasă de sârmă, batrâna își ridică rochia, bătrânul își dădu jos pantalonii, o îndoi pe băbuța de mijloc, ea se prinse cu ambele mâini de gardul de sârmă…
Au urmat 40 de minute de nebunie… Tinerii rămaseră mască, de jur-împrejur „zburau” picioare, mâini… mai ceva ca la circ, așa un sex atletic nu văzuseră niciodată…
Până la urmă, bătrânii picară lați în iarbă…
Hotărât să afle cum fac aceștia de rezistă așa la 70 de ani, tânarul se apropie sfios și îi întrebă:
– Domnule, doamnă, în viața mea n-am vazut așa ceva. Sunteți extraordinari! Cum ați făcut de sunteți și la bătrânețe atât de activi ? La tinerețe cum erați ?
Lungit în iarbă, cu părul vâlvoi, în timp ce-i ieșea fum din urechi, bătrânul raspunse gâfăind:
– Acum 50 de ani, împuțitul ăsta de gard, nu era electric!