BancuriBatrani

Bunicuța

Într-un oraşel de provincie, o bunicuţă de treabă, vine la proces ca martor.

Sprijinită în baston, bunicuța se asează emoţionată pe scaun, caută în geantă,  îşi scoate o batistă pe care o plimbă dintr-o mână în alta. Procurorul de caz, ca să n-o intimideze, o ia cu blândeţe:

– D-na Ionescu! Mă cunoaşteţi? Vă mai aduceţi aminte de mine? Am locuit pe aceeaşi stradă!

Bunicuţa se  uită cu atenţie la el  şi zice:

– Da, da! Cum să nu… Te ştiu,  sigur că te ştiu, de mic erai un neisprăvit şi un mincinos. Îţi  baţi nevasta, … urât  din  partea ta!  … ai  copii  mari şi nu te laşi de prostii!

În sală rumoare, chicoteli, lumea îşi dă coate…

Stupefiat, procurorul reuşeste totuşi să îngăime ceva:

– Dar pe avocatul apărării  îl cunoaşteţi?

– Daaa, îl ştiu şi pe el! Toată  viaţa a fost o lepră, joacă cărţi, vorbeşte pe la spate, da, da! Tot oraşul îl ştie că are amante! Una din ele e nevastă-ta! Nu ştiu cum a ajuns avocat!

În sala de judecată, o tăcere penibilă, nici-o mişcare, nimeni nu tuşeşte, toţi aşteaptă urmarea.

Judecătorul, palid, transpirat, îi cheamă pe cei doi la bară şi le spune:

– Dacă îndrăzniţi s-o întrebaţi pe babă de mine, …. v-am  spart!

Taguri

Alte postari

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

O sa iti placa si:
Close
Back to top button
Close